Depresia. Juan Moisés De La SernaЧитать онлайн книгу.
de somn (excesiv sau deficient).
-Simptome cronice și persistente, mai moderate decât cele ale depresiei.
Putem deduce că distimia este o boală tăcută, cu o simptomatologie moderată, care poate trece neobservată, fiind, în multe cazuri, dificil de stabilit când a început. În plus, înainte de stabilirea diagnosticului, trebuie excluse alte cauze ale simptomelor, precum probleme fizice (cum ar fi hipotiroidismul) sau alte cauze medicale (un anumit tip de medicament).
De asemenea, trebuie diferențiată de alte tulburări cu simptome similare, cum ar fi tulburarea depresivă scurtă recurentă sau tulburarea de personalitate depresivă.
Tulburarea depresivă scurtă este caracterizată de tulburări depresive multiple de-a lungul vieții, dar acestea sunt episodice și izolate și prezintă simptome mai severe.
În ceea ce privește tulburarea de personalitate depresivă, aceasta este o caracteristică permanentă a persoanei, urmând să se poată diagnostica distimia daca a avut un început tardiv.
Dar, trebuie menționat faptul că distimia apare adesea împreună cu alte tulburări fizice și psihologice. Printre cele mai frecvente sunt: durerea cronică, fibromialgia şi sindromul de colon iritabil; iar bolile psihice împreună cu care se prezintă adesea sunt: depresia majoră, în 40% din cazuri, numită depresie dublă sau tulburările de anxietate, în special tulburarea de atac de panică.
Odată diagnosticată trebuie stabilit tratamentul care va ajuta persoana să atingă starea de spirit „normală“ de înainte de a suferi de distimie. Terapiile psihologice utilizate sunt:
- Terapia cognitivă, cu scopul de a oferi instrumentele necesare pentru a împlini nevoile de zi cu zi și de a combate gândurile negative despre sine, lumea înconjurătoare sau viitor (fundația gândirii depresive).
- Terapia comportamentală, cu scopul de a spori activitatea pacientului, oferind experiențe satisfăcătoare ce măresc stima de sine și sentimentul de independență; de asemenea, se lucrează cu tehnici de relaxare pentru a gestiona stresul.
- Psihanaliza ca metodă de auto-descoperire, care, explorează traumele provenite din relaţiile stabilite în primele etape ale vieții și care generează simptomele distimiei.
Aceste terapii sunt adesea însoţite de prescriere de antidepresive, care, în cazul unor pacienți, trebuie luate pe tot parcursul vieții.
Distimia poate fi prevenită prin:
- Activitate fizică zilnică moderată, chiar și mersul pe jos, de preferat în aer liber.
- Dietă adecvată, și evitarea exceselor sau curelor de slăbire prelungite.
- Menţinerea unui nivel moderat de activitate zilnică (muncă / studiu), pentru a evita situaţiile de stres, și pentru ca persoana să se simtă utilă.
- Întreținerea relațiilor sociale, cu rudele sau prietenii, formând relații emoționale de calitate și de durată.
- Aproximativ opt ore de somn, timp ce variază în funcție de vârstă, ținând cont că trebuie să fie suficient pentru a se recupera și a fi capabil de efectuarea adecvată a activităţilor zilnice.
Capitolul 4. Depresia sezonieră
Este normal să ne simțim somnoroși și slăbiţi în primele zile după schimbarea de sezon, mai ales atunci când intrăm în sezoanele mai reci; dar, dacă acestea și alte simptome continuă, ne putem confrunta cu o depresie sezonieră.
Cu siguranță ați simțit modificări în organism în anumite perioade ale anului, mai ales înainte de schimbarea anotimpurilor, deși în mod normal, le atribuim scăderii de temperatură sau creşterii umidității, pe măsură ce se apropie iarna; sau creşterii temperaturii și reducerii umidității când se apropie vara.
Este posibil să fim mai somnolenți sau să ne scadă interesul de a îndeplini activităţile zilnice, în unele cazuri, ca și cum suntem lipsiţi de energie.
Acesta este un proces normal și natural de adaptare la noile condiții de lumină și temperatură provocate de schimbarea de sezon, dar dacă aceste simptome persistă sau apar noi simptome, poate fi depresie sezonieră.
Termenul medical pentru acest declin este Tulburare Afectivă Sezonieră și se referă la apariția unor tulburări de dispoziție asociate cu schimbarea sezonului, mai frecvente toamna și iarna.
Această tulburare afectează mai ales femeile, care, de obicei au o incidență mai mare în tulburări de dispoziție; și tinerii, deoarece corpul lor se maturizează și este în continuă schimbare.
Distribuţia în lume a persoanelor afectate este inegală, datorită poziţiei Pământului relativ faţă de Soare, influențându-i în mai mică măsură pe cei care trăiesc în apropierea Ecuatorului și primesc mai multă lumină pe tot parcursul anului. Numărul de cazuri crește spre latitudinile periferice unde schimbările în cantitatea de lumină primită pe parcursul anului sunt majore.
Un exemplu ar fi ceea ce se întâmplă la poli, unde iarna durează șase luni și o zi este noapte, iar vara, celelalte șase luni cu o zi continuă fără noapte.
Printre cele mai frecvente simptome care apar de obicei în primele zile ale schimbării de sezon, și care pot fi relaționate cu Tulburarea Afectivă Sezonieră sunt:
- apariția apatiei și pierderea interesului pentru activitățile zilnice.
- schimbări în alimentație, ceea ce poate duce la creșterea aportului de carbohidrați pe perioada rece.
- modificări în greutate asociate cu schimbarea alimentației.
- încetinire psihomotorie.
- creșterea somnolenței, manifestată în reticența de a se ridica de pe pat.
- iritabilitate şi anxietate, mai ales în condiții de vreme caldă.
- apatie și izolare.
Конец ознакомительного фрагмента.
Текст предоставлен ООО «ЛитРес».
Прочитайте эту книгу целиком, купив полную легальную версию на ЛитРес.
Безопасно оплатить книгу можно банковской картой Visa, MasterCard, Maestro, со счета мобильного телефона, с платежного терминала, в салоне МТС или Связной, через PayPal, WebMoney, Яндекс.Деньги, QIWI Кошелек, бонусными картами или другим удобным Вам способом.